Partea I
Criteriile arheologice de referință au fost adăugate proiectului, atât pentru o validare a rezultatului obtinut din criteriile ce fac parte din celelalte categorii, iar ulterior acestei validări, să fie și ele introduse într-un model final, pentru adevărata verificare, cea din teren.
Lista celorlalte criterii, aici: https://danceyou.info/2025/09/15/lista-criteriilor/
Detalii despre logica criteriilor din categoria 4: Criterii arheologice de referință
Mai întâi despre diferența dintre primele 2 criterii ale categoriei: 4.1 Harta siturilor cunoscute, și 4.2 Analiza distribuției spațiale.
Logica:
4.1: Proximitate Strictă: Măsoară distanța liniară față de cel mai apropiat sit, ignorând concentrațiile.
4.2: Concentrație: Măsoară densitatea și extinderea spațială a grupurilor de situri.
Întrebarea la care răspunde:
4.1: „Cât de aproape ești de un loc unde s-a mai găsit ceva?”
4.2: „Unde este cel mai aglomerat/tipic model de așezare dintr-o regiune?”
Rezultat:
4.1: Un hartă raster care arată distanța (de la 0 la 6km) față de orice sit paleolitic.
4.2: O hartă care arată zonele fierbinți (hotspots) de prezență preistorică, dovedită prin existența siturilor paleolitice.
După ce am detaliat un pic despre logica criteriilor 4.1 și 4.2, să poziționez și criteriul 4.3 în raport cu primele două din categoria lui.
Baza de date utilizată:
4.1: toate siturile arheologice cunoscute (explic mai jos cum am procedat)
4.2: toate siturile arheologice cunoscute (explic mai jos cum am procedat)
4.3: DOAR siturile importante/deosebite (explic mai jos că nu am făcut nici o judecată de valoare științifică asupra artefactelor din siturile paleolitice existente în acest moment, astel încât pentru acest criteriu nu voi face, cel puțin în acest moment, o harta/criteriu pe care să o introduc în analizele finale; însă, în cazul în care am acces/consult/fac un studiu și intru în posesia unui ”clasament” de valoare a siturilor arheologice paleolitice, acest criteriu, 4.3, o sa fie usor de implementat pornind de la harta folosită pentru a crea stratul de date necesar criteriilor 4.1 și 4.2)
Ce măsoară?
4.1: Măsoară distanța față de cel mai apropiat sit.
4.2: Măsoară concentrația siturilor.
4.3: Măsoară distanța față de un sit excepțional, valoros.
De ce este diferit?
4.1: Măsoară “Bias-ul Arheologic” (tendința de a căuta lângă ce s-a mai găsit).
4.2: Măsoară “Modelul Adevărat de Așezare” (zonele preferate istoric).
4.3: Măsoară “Probabilitatea de Valoare”. Un sit nou descoperit aici ar putea fi la fel de important ca sursa/cel din proximitate.
Partea II
Acestea fiind zise, pentru criteriile 4.1 si 4.2 a fost necesară construirea unei hărți criteriu cu siturile paleolitice din România. Singura autoritate din România care știu că ar avea date în sensul care interesează acest proiect este https://cimec.ro/, prin https://ran.cimec.ro/
Singurul criteriu de ajutor pe care l-am identificat în RAN a fost cel de Epoca: Paleolitic.
Am extras lista siturilor paleolitice: 410 la număr.
Nu am făcut nici un clasament de valoare între ele.
Continuarea a fost extragerea listei de UAT-uri, cu valori unice. Pentru că există UAT-uri cu 4-5 situri paleolitice. Lista astfel obținută cuprinde 216 uat-uri în care se află situri paleolitice.
A urmat normalizat lista UAT-urilor sub forma de: numeuat_indicativjudet.
Am importat fisierul excel rezultat în ArcGIS.
Am căutat o hartă cu uat-urile din România, poligonală. Luat prima hartă de aici: http://www.geo-spatial.org/descarcare/date/administrative-boundaries.
”Abstract: Set de date care conține limitele oficiale ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) din România, în format vectorial de tip poligon, procesat de comunitatea geo-spatial.org pe baza datelor publice furnizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Versiunea curentă reflectă organizarea administrativ-teritorială valabilă în România anului 2025.”
Am importat harta în ArcGIS Pro. Am deschis attribute table, am creat o coloana nouă în care am normalizat numele uat-urile și am adăugat ca extensie indicativul de județ, la fel ca la fișierul cu date din RAN, importat mai sus.
A urmat Join între coloana normalizată din harta cu UAT-uri și coloana normalizată din fișierul excel importat. Din 216 uat-uri din fisierul excel importat, au facut join cu succes 196. S-au pierdut 20 de uat-uri la operațiunea de Join. Am dat valoarea 1 câmpurilor care au făcut Join cu succes și 0 la celelalte. Am obținut o harta raster, poligonală, cu UAT-urile care au situri paleolitice marcate dinstinc.
Însă pentru criteriile 4.1 si 4.2 aveam nevoie de puncte ale siturilor arheologice paleolitice, nu de poligoane. Am folosit instrumentul Feature to Point pentru a crea un strat de date în care să am puncte în locul poligoanelor ce reprezentau UAT-uri care au situri arheologice paleolitice.
Acesta este stratul de puncte pe care am rulat analizele de densitate cuprinse din criteriile 4.1 si 4.2.
