“Casa la tara – Introducere I” este prima postare dintr-o serie ce se vrea sa se intinda probabil pe cativa ani buni. In aceasta serie de articole o sa incerc sa scriu despre o casa ce o sa se construiasca in mediul rural din Romania, de la aparitia ideii, motivatiei si pana la materializarea ei. Desigur ca voi incerca pe parcurs sa ilustrez totul cu cat mai multe imagini, poze, schite, etc.
Sa vorbesc acum un pic despre aparitia ideii sau motivatiei. De fapt trebuie sa ilustrez un tablou intr-un fel de eseu, in care la final casa de la tara trebuie sa isi gaseasca locul ei in peisaj.
Casa la tara – imagine motivationala 🙂
casa la tara
Eu m-am nascut si am copilarit in Bucuresti. Pe asfalt, printre betoane, printre blocuri, trai la apartament, asta e toata copilaria si viata mea pana acum. Am avut contact cu viata la tara si nu sunt strain de ea, insa niciodata nu am stat o perioada lunga de timp intr-o casa la tara. Am ajuns la jumatatea vietii si am avut ocazia sa vad oamenii imbatranind la bloc. Eu nu vreau sa mi se intample acest lucru. In principiu cred ca e bine sa-mi poti trai o parte din a doua jumatate a vietii intr-o casa la tara.
Apartamentul este prin definitie o formatiune de ziduri ce delimiteaza niste spatii lipite de altele de acelasi fel, toate puse intr-o structura ridicata pe verticala. Intotdeauna am in cap ideea ca de fapt atunci cand stai in apartament de fapt locuiesti in aer. Si este ok sa locuiesti intr-un asemenea spatiu o perioada scurta sau medie de timp, insa in nici un caz nu mi se pe pare ok sa-ti petreci toata viata in asemenea conditii. Iar totul este accentuat de faptul ca atunci cand iesi din acest spatiu invariabil ajungi in strada, un spatiu public in care ai parte de tot ce presupune el: trafic, masini, oameni in continua miscare, etc.
Nu pot sa nu ma gandesc ca toate nevoile mele de baza, la oras, depind de alti oameni si sunt reglementate de niste conventii care nu intotdeauna sunt in interesul meu. Aerul pe care il respir este viciat de activitatile celorlalti, accesul la apa se face dintr-o instalatie centrala a orasului, nu am control in privinta aprovizionarii cu produse alimentare si sunt obligat sa cumpar produse pentru care nu am nici o garantie in privinta calitatii si provenientei lor. Incalzirea pe timpul iernii depinde tot de un sistem central. Am asa o neliniste ca oricand se poate intampla ceva cu aceste functiuni ale orasului, unele schimbari fiind foarte greu de suplinit cu alternative. Casa la tara poate sa ofere unele alternative foarte bune in schimb.
Asigurarea ultimei parti din viata si eventual acumularea unor resurse care sa asigure startul urmasilor o poti face si la oras, insa in zilele noastre cred ca este din ce in ce mai improbabil acest lucru. Sa ma explic: imi pot imagina ca stau in apartamentul meu si imi vad in continuare linistit de locul de munca. Prin prisma ultimilor ani sau a ultimilor decenii, eu nu am nici o garantie, da’ absolut nici una ca statul va avea grija de mine atunci cand voi fi batran. Asa ca cel mai realist este sa scot statul din ecuatie. Sa ma las in grija copiilor este exclus. Cum imi pot asigura batranetea la oras? Cred ca optiunile sunt destul de limitate: ori investesti in ceva imobiliar, ori acumulezi resurse financiare, ori dezvolti ceva in sfera serviciilor. Insa oricare dintre aceste optiuni sunt supuse unui risc pe care il consider mai mare decat o activitate in productie desfasurata in zona rurala.
Continuarea despre motivatia de a avea o casa la tara in postul urmator.
PS: Pana apare urmatorul post puteti parcurge alte doua articole pe aceasta tema: aici si aici.
Multumesc pentru atentie. 🙂 canada goose jacke herren canada goose jacke herren
