societatea_necivila
Tocmai ce am terminat “Societatea necivila: Anul 1989: implozia structurilor comuniste” de
Stephen Kotkin. O carte foarte interesanta despre regimurile comuniste din Europa de Est, punand accent pe cele din RDG, Romania si Polonia.
Cartea in esenta este o radiografie a evenimentelor de la instalarea regimurilor si pana la caderea lor. Subiectul principal este aceasta asa numita societate necivila de catre autor. Ce este societatea necivila? Pai sa citez din carte:
“Spre deosebire de oamenii in numele carora conduceau, reprezentantii regimurilor se bucurau de o intreaga panoplie de institutii, asociatii, patronate si alte retele. Ei aveau carti de identitate deosebite, care deschideau usile si care, atunci cand erau aratate, indicau un statut. In cadrul ierarhiei, impartaseau experiente de viata, incepand cu organizatiile de tineret, apoi locurile de pregatire si de munca, precum si o ideologie care ‘atragea atat oamenii simpli, cat si pe cei mai sofisticati’, explica Zbiegniew Brzezinski. ‘Isi facea adeptii sa se simta virtuosi, corecti si increzatori, toate dintr-odata. Nu lasa nimic incert.’ Ei isi formau contacte suficiente pentru o viata la Scoala de partid ‘Stefan Gheorghiu’ din Romania, la scolile de partid din Germania Rasariteana sau la Inaltul Institut pentru Stiinte Sociale din Polonia, precum si la Inalta Scoala de Partid de la Moscova. Multi dintre ei urmau academii militare sau de spionaj, precum Scoala de Securitate de la Baneasa (Romania) sau Colegiul STASI de la Potsdam (Germania Rasariteana). Impreuna cu fostii lor colegi de clasa, conduceau intregi industrii si provincii, aveau cunostinte si rude in fruntea agentiilor locale sau paralele si vorbeau despre diferitele niveluri de confort ale spitalelor si centrelor de sanatate ‘cu circuit inchis’. Pozau pentru tablouri, purtau insigne de partid si ceasuri ‘militare’ rezistente, ca un semn in plus al fraternitatii lor, si-si semnau scrisorile cu ‘formule de adresare socialiste’. Li se atribuiau apartamente peste lista de asteptare si care nu tineau cont de norma de stat privind spatiul, aveau femei de serviciu si soferi (asa incat sa poate fi supravegheati si ascultati) si patronau cluburi sportive precum Dinamo si Gwardia, in raport cu statutul lor si cu domeniul de activitate. Participau regulat la sarbatorile cunoscute sub numele de congrese de partid. Iar atunci cand apareau probleme – de exemplu, stergerea cazierului unui copil -, puteauaborda sectiunea de ‘chestiuni de partid’.
Grupul de oameni din elita formau o societate, doar ca nu o ‘societate civila’, adica nu una constituita, protejata si tinuta sub control de domnia legii. Altfel spus, statele totalitare – sau care se doreau totalitare – nu au eliminat societatea, ci si-au creat propiile societati. Termenul nostru – societate necivila – se refera la aceste formidabile legaturi si forme de organizare sociala, care insoteau statul ne-liberal, indeosebi acele state ne-liberale fara propietate privata. Cat de cuprinzatoare erau ele? In blocul rasaritean, aproximativ 8-10 procente din populatia fiecarei tari erau membri ai partidului comunist, desi identificarea cu puterea si valorile regimului erau mai larg raspandite. Cu toate acestea, numai o minoritate a membrilor de partid erau ‘aparatcici‘, adica nu aveau nici o alta slujba in afara de cea de partid. Dar, alaturi de aparatul de partid propiu-zis, ar trebui, de asemenea, sa includem functionarii de stat si casta militara, precum si sectoarele privilegiate ale intelighentiei. In consecinta, o lege empirica este aceea ca societatea necivila, inclusiv membrii familiilor, constituia intre 5 si 7 procente din populatie.”
Ceea ce mi s-a parut mie interesant este ca regimurile comuniste sau mentinut cu finantari externe, mai ales din Occidentul capitalist. Romania a ales in anii ’80 sa pleateasca toata datoria. Am suferit ca natie si in ’89 aveam zero datorii. “In anii 1990, jumatate din datoria Poloniei catre banci comerciale si guverne ale unor state din Occident, pe atunci de aproape 45 miliarde de dolari, a fost stearsa, ceea ce a reprezentat cel mai generos tratament aplicat unei tari datornice.” Misto, nu?
Si inca una. “Dupa 1989, au existat trei principale cai de urmat pentru societatile necivile: membrii lor puteau fi in mare parte concediati sau pensionati, intr-o epurare pasnica de proportii de masa (Germania Rasariteana); puteau supravietui in mare parte in pozitii de putere (Romania); sau puteau fi fortati sa concureze cu o contra-elita (Polonia).” As zice ca in Romania societatea necivila exista in continuare. Iar Iliescu a fost garantul si exponentul acestei societati necivile, imediat dupa Decembrie ’89. canada goose deutschland canada goose deutschland
